Parvenitism și confiscare

by turnofftheglory
bombo si plagi

În România asistăm în acest moment la instalarea unui regim personal de putere. Politică în viziune tribală, psihotică, nu după modelul Pol Pot, Kim Ir Sen sau Fidel Castro, ci unul foarte cunoscut, aproape de noi, regimul putinian.

Nu v-ați pus întrebarea, de ce sunt numiți membrii din familia extinsă a domnului Ponta în poziții politice cheie și de putere în statul român? De ce domnul prim-ministru este atât de absorbit de studiourile TV? De ce s-a angajat într-o campanie de imagine continuă domnul Victor Ponta? Se “inaugurează” un elicopter, se sfințește o trecere de pietoni? Domnul Ponta e acolo. Ne dă indicații gastronomice și de siluetă, ne apără pasta de carne națională, ne călăuzește și ne veghează cum numai tovarășul Vladimir a făcut-o. Interesantă e și paralela de introducere a “salvatorului” din fruntea guvernului după regimul “de tristă amintire” și atât de detestat – Băsescu. Metoda e veche și șablonul cunoscut. Paralela cu Elțân e din nou, tulburătoare.

Desigur sunt mulți care vor spune că Victor Ponta este un instrument “pragmatic” de eliminare a unui foarte probabil președinte al României numit Crin Antonescu. Co-președintele PNL, xenofob, antimaghiar, antioccidental și în mod cert un om cu supradoze de isterie și narcisim este un Vadim Tudor al anului 2013. Nimeni nu își dorește un astfel de politician în fruntea statului. Însă un Victor Ponta care să “ne scape” de domnul Antonescu nu e o perspectivă, ci îngroparea plăpândei democrații românești într-un ropot de aplauze.

costanza-clapping

Știu că există admiratori ai regimului politic al Federației Ruse și a țarului Putin. Gălăgia, contradicțiile, corupția și senzația că nimic nu funcționează îi împinge pe oameni să își încredințeze soarta și libertatea unui “salvator” de genul Victor Ponta aproape pe negândite. Victor Ponta este nu numai un adversar care simulează conlucrarea și moderația, ci și un șarpe constrictor care ne învăluiește în zâmbete, aprobă zâmbitor interlocutorii și confiscă statul și puterea, piesă cu piesă, pentru a o preda propriei familii și apropiațiilor ce și-au demonstrat loialitatea față de el însuși, personajul sef al guvernului și al celui mare partid românesc.

Domnul Ponta nu a arătat încă, cruzimea, lipsa de scrupule și stilul mafiot al țarului rus pe care îl folosește ca șablon politic. Nu a fost colonel KGB, ci doar un mincinos cu față de tocilar, pozând cu Che alături, strecurându-se în așternuturile generatoare de influență politică și parvenitism al noii neveste după modelul Adrian Năstase. Ca orice lider autoritar ce își însușește puterea și instaurează un regim politic personal, devine foarte repede după instaurarea controlului absolut, nu numai arbitrar, ci și violent. Perspectivele pentru Victor Ponta sunt din păcate, foarte favorabile. SUA sau UE au preocupări mult mai mari față de probleme lor economice și politice presante. Pentru “ei” România e “periferie”, border democracy și pastila amară a instabilității și a simulacrului în tot și în toate. În criză România poate ajunge datorită conjuncturii actuale în situația Daciei aureliene. Singura noastră șansă este să ne opunem constantant instalării fără emoții a unei Bielorusii la noi acasă. Poate că premierul ignoră grevele, muncitori deznădăjduiți care își pun capăt zilelor și sucombarea întreprinderilor una după alta, dar este sensibil la imaginea personală și la percepția publică. Dacă îl ciocănim pe omul, politicianul sau personajul Victor Ponta va suna a gol. Are numeroase calități, perfidia, alunecos ca un țipar, are și o oarecare carismă, dar mai ales poate minți fără emoții și fără să se trădeze. În balta cu crocodili numită politica românească e ușor de remarcat și apreciat, însă în fălcile lui se văd și banii supți de la termocentralele din Oltenia și bona filipineză sau gustul pentru shopping în Dubai, sau scaunul VIP la Olimpiadă. O psihologie de copil mare, cu un orgoliu gigantic și ambiția lui Dinu Păturică din Ciocoii vechi și noi. Așadar, când vi se va spune că Victor Ponta va salva România de “preșdintele” Antonescu, aduceți-vă aminte de buna vorbă românească, ați scăpat de dracu’ și ați dat de tat’su.

http://turnofftheglory.com/blog/2013/05/06/parvenitism-si-confiscare/

Alex Perie testdrive